Marte şi Mercur s-au format din resturile Pământului şi planetei Venus, potrivit unei noi teorii radicale a formării acestor corpuri cereşti.
 |
Modelul ar putea explica anumite caracteristici ale lui Marte şi Mercur care i-au intrigat mult timp pe oamenii de ştiinţă, a declarat Brad Hansen, un astronom la University of California, Los Angeles.
"În această teorie, Marte şi Mercur sunt produse "secundare", formate din resturile care au rămas de la Pământ şi Venus, a spus Hansen, care şi-a prezentat cercetarea la o întâlnire recentă a American Astronomical Society din Long Beach, California.
Oamenii de ştiinţă sunt de acord că Pământul şi alte planete telurice din sistemul solar s-au format din materia norului de gaz şi de praf al Nebuloasei Solare, acum aproximativ 4,55 miliarde de ani.
În timp, particulele de praf microscopice s-au unit în grupuri de mărimea pietricelelor. Pietricelele au devenit bolovani, apoi nişte bile de mărimea unui munte şi au ajuns într-un final planetele aşa cum le ştim acum.
În simulările computerizate ale acestui proces, oamenii de ştiinţă au presupus că particulele iniţiale de praf au fost distribuite în mod egal în jurul Soarelui.
Andrew Youdin, un cercetător la Canadian Institute for Theoretical Astrophysics (CITA), a declarat că ar fi o problemă în acest caz. Dacă planetele telurice s-ar fi format din particule de praf omogene, toate ar trebui să aibă aceeaşi dimensiune şi să orbiteze Soarele în acelaşi mod.
În realitate, Venus şi Pământul sunt mult mai masive decât Marte şi Mercur, iar orbitele ultimelor două sunt mai eliptice.
"Explicaţia tradiţională spune că este vorba de noroc, sau mai ştiinţific, haos, Jupiter având probabil un rol în toate astea, întrucât este mai aproape de Marte", a declarat Youdin, referindu-se la forţa gravitaţională a unei planete atât de mari precum Jupiter.
Hansen are însă o altă explicaţie. El spune că discurile de praf iniţiale s-au fragmentat în resturi, aflate la distanţe diferite de Soare, precum inelele lui Saturn.
Potrivit acestui scenariu, Pământul şi Venus s-au format într-un cerc mai gros din sistemul solar. Cum Pământul şi Venus orbitau Soarele, au intrat într-o zonă plină de "pietricele" şi resturi de mărimea munţilor. Cele două planete au capturat şi asimilat o parte din aceste resturi, dar au "aruncat" în afara cercului alte rămăşiţe.
Majoritatea acestor particule se întorc, dar o parte dintre ele se ciocnesc cu altele şi sunt scoase din cerc.
Simulările computerizate sugerează că Marte şi Mercur s-au format din astfel de rămăşite, informează National Geographic.
Hansen estimează că 90% din praful praful din cercul iniţial s-a dus în formarea Pământului şi lui Venus, iar ce a mai rămas, a intrat în componenţa Mercur şi Marte.
Dacă modelul lui Hansen este corect, înseamnă că cele patru planete telurice au o compoziţie foarte asemănătoare
"În această teorie, Marte şi Mercur sunt produse "secundare", formate din resturile care au rămas de la Pământ şi Venus, a spus Hansen, care şi-a prezentat cercetarea la o întâlnire recentă a American Astronomical Society din Long Beach, California.
Oamenii de ştiinţă sunt de acord că Pământul şi alte planete telurice din sistemul solar s-au format din materia norului de gaz şi de praf al Nebuloasei Solare, acum aproximativ 4,55 miliarde de ani.
În timp, particulele de praf microscopice s-au unit în grupuri de mărimea pietricelelor. Pietricelele au devenit bolovani, apoi nişte bile de mărimea unui munte şi au ajuns într-un final planetele aşa cum le ştim acum.
În simulările computerizate ale acestui proces, oamenii de ştiinţă au presupus că particulele iniţiale de praf au fost distribuite în mod egal în jurul Soarelui.
Andrew Youdin, un cercetător la Canadian Institute for Theoretical Astrophysics (CITA), a declarat că ar fi o problemă în acest caz. Dacă planetele telurice s-ar fi format din particule de praf omogene, toate ar trebui să aibă aceeaşi dimensiune şi să orbiteze Soarele în acelaşi mod.
În realitate, Venus şi Pământul sunt mult mai masive decât Marte şi Mercur, iar orbitele ultimelor două sunt mai eliptice.
"Explicaţia tradiţională spune că este vorba de noroc, sau mai ştiinţific, haos, Jupiter având probabil un rol în toate astea, întrucât este mai aproape de Marte", a declarat Youdin, referindu-se la forţa gravitaţională a unei planete atât de mari precum Jupiter.
Hansen are însă o altă explicaţie. El spune că discurile de praf iniţiale s-au fragmentat în resturi, aflate la distanţe diferite de Soare, precum inelele lui Saturn.
Potrivit acestui scenariu, Pământul şi Venus s-au format într-un cerc mai gros din sistemul solar. Cum Pământul şi Venus orbitau Soarele, au intrat într-o zonă plină de "pietricele" şi resturi de mărimea munţilor. Cele două planete au capturat şi asimilat o parte din aceste resturi, dar au "aruncat" în afara cercului alte rămăşiţe.
Majoritatea acestor particule se întorc, dar o parte dintre ele se ciocnesc cu altele şi sunt scoase din cerc.
Simulările computerizate sugerează că Marte şi Mercur s-au format din astfel de rămăşite, informează National Geographic.
Hansen estimează că 90% din praful praful din cercul iniţial s-a dus în formarea Pământului şi lui Venus, iar ce a mai rămas, a intrat în componenţa Mercur şi Marte.
Dacă modelul lui Hansen este corect, înseamnă că cele patru planete telurice au o compoziţie foarte asemănătoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu