ORASUL DEJ

Date geografice

Municipiul Dej este situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. În componenţa municipiului intră şi localităţile Şomcutul Mic, Ocna-Dejului şi Pintic.

Istoric

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees, însă dovezi ale existenţei unei aşezări importante se regăsesc încă din epocile îndepărtate (neolitic). Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor, iar odată cu cucerirea romană se construieşte în apropriere un castru care să consolideze poziţiile strategice. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, oraşul a fost capitala judeţului Someş. În 1940, judeţul Someş a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicţia Clujul

Demografie

Populaţia stabilă a municipiului era după ultimul recensământ din 2002, de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Obiective turistice

• Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.
• Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".
• Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
• Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
• Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
• Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.
• Clădirea fostei Primării.
• Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.
• Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
• Casa memorială Teodor Mihaly.
• Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
• Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Salina Ocna Dej

Salina Ocna-Dej este săpată sub dealul de la marginea Dejului, într-un strat gigantic de sare, lung de 5 km, lat de 3 km si gros de 150 de metri.
Mina este folosită pentru exploatarea sării (aici lucrează150 mineri), dar ea poate fi vizitată şi de turişti. Aceştia intră în Salină cu microbuzul trecând printr-un sistem de ecluze care previn infiltrarea aerului cald şi umed de afară în interiorul minei.

În subteran, la o adâncime de circa 80 m, a fost construită în anul 2000 o mică biserică. Catapeteasma a fost sculptată în lemn de tei, în stil bizantin, iar ornamentarea bisericii s-a realizat prin sculptarea în pereţii de sare a elementelor brâncuşiene, brâul şi coloana infinitului.
Lângă biserică este amenajat un spaţiu de agrement. Acesta include un teren de fotbal, spaţii pentru servirea mesei, leagăne, tobogane şi balansoare.

www.salinaocnadej.ro